Valonia (Wallonia)
În anul 54 î.Hr. Cezar cucerește regiunea în timpul campaniei sale din Galia și o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populație formată din triburi celte și germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice și aceasta intră treptat în componența Imperiului Carolingian. Până în secolul al XIV-lea regiunea intră în posesia ducilor de Burgundia, cu excepția Principatului episcopal Liège care are o existență mai mult sau mai puțin independentă. În 1477 linia acestora se stinge, regiunea intrând în posesia habsburgilor. Din 1556 întreaga regiune intră sub tutela ramurii spaniole a casei de Habsburg, iar din 1713 aceasta intră sub tutela ramurii austriece. În toată această perioadă regiunea devine renumită pentru tehnicile de extragere și de prelucrare a metalelor și datorită artei mosane.
După începutul Revoluției franceze din 1789 regiunea intră treptat în zona de influență a Franței, fiind încorporată definitiv teritoriului Primei Republici Franceze în 1795. Vechea organizare teritorială feudală a fost înlăturată și regiunea a fost organizată în departamente (Jemmapes, Ourthe, Sambre-et-Meuse, Forêts și Dyle) și comune.
În 1815, în urma Congresului de la Viena de după înfrângerea lui Napoleon Bonaparte, Valonia este atribuită noului stat Regatul Unit al Țărilor de Jos. Faptul că noul stat era neerlandofon, precum și politicile sociale, economice și religioase ale regelui protestant Wilhelm I al Țărilor de Jos au făcut ca burghezia și clerul regiunii să susțină Revoluția Belgiană din 1830 care a dus la formarea Regatului Belgiei. În urma Tratatului de la Londra din 1839, independența noului stat este recunoscută
Valonia a fost ocupată în Primul Război Mondial de trupele germane și în al Doilea Război Mondial de trupele naziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă și comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului începând din anii 1960 într-o federație care să țină cont de aspectele identitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei.
Mișcarea valonă afirmă că, după epoca romană, Valonia (Wallonia) a fost încontinuu o țară romanică, sub forma unei enclave rămase latină în sânul Europei germanice. Cartea La Wallonie, terre romane, semnată de Félix Rousseau, începe în felul următor:
« ''Depuis des siècles, la terre des Wallons est une terre romane et n'a cessé de l'être. Voilà le fait capital de l'histoire des Wallons qui explique leur façon de penser, de sentir, de croire. D'autre part, dans l'ensemble du monde roman, la terre des Wallons, coincée entre des territoires germaniques, occupe une position spéciale, une position d'avant-garde. En effet, une frontière de près de trois cents kilomètres sépare ces extremi Latini des Flamands au Nord, des Allemands à l'Est.''» " De secole, țara valonilor este o țară romană și nu a încetat să fie. Iată faptul capital al istoriei valonilor care explică felul lor de a gândi, de a simți, de a crede. Pe de altă parte, în ansamblul lumii romane, țara valonilor, înghesuită între teritorii germanice, ocupă o poziție specială, o poziție de avangardă. În fapt, acești extremi Latini sunt separați printr-o frontieră de trei sute de kilometri de flamanzii din nord și de germanii din est"
Hartă - Valonia (Wallonia)
Hartă
Țară - Belgia
Valută / Limbă (comunicare)
ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
---|---|---|---|
EUR | Euro (Euro) | € | 2 |
ISO | Limbă (comunicare) |
---|---|
FR | Limba franceză (French language) |
DE | Limba germană (German language) |
NL | Limba neerlandeză (Dutch language) |