Limbă - Limba armeană

Limbă  >  Limba armeană

Limba armeană

Limba armeană (în, cod ISO: hy) este o limbă indo-europeană vorbită majoritar în Armenia, în Republica Nagorno-Karabah și în regiunea Javakheti/Javakhq din sud-vestul Georgiei dar și minoritar de diaspora armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Limba are în total în jur de 6.000.000 de vorbitori.

Actualmente există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana clasică în privința pronunțării. În tot cazul, armeana clasică (antică) stă la baza celor două dialecte armene de astăzi.

Armeana veche a fost statornicită în scris de Sfântul Mesrob Mașdoț (sec. V), care a creat și trei alfabete: alfabetul armean, alfabetul georgian și alfabetul alban, astăzi ieșit din uz.

Armeana clasică e încă folosită astăzi în slujbele liturgice ale ritului armean, atât în Biserica Apostolică Armeană, cât și în Biserica Armeano-Catolică.

Cea mai veche mărturie a limbii armene datează secolul 5 d.Hr. (Biblia tradusă de Mesrob Mashtots). Istoria anterioară a limbii este neclară și obiectul unor speculații de mult.

Primul text scris în limba armeană a fost traducerea Bibliei în armeană de către Sf. Mesrob, mai exact un verset din Cartea Proverbelor.

La începutul secolului al cincilea, armeana clasică, sau Grabar, a fost una dintre limbile Orientul Apropiat și Asia Mică. Deși o ramură autonomă în cadrul familiei indo-europeană a limbilor, ea a avut unele afinități cu limbile iraniană, greacă și balto-slave, dar nu a aparținut nici uneia din aceste grupuri. Acesta a fost caracterizată printr-un sistem de inflexiuni, spre deosebire de alte limbi, precum și o utilizare flexibilă și mai liberală de combinare a rădăcinilor cuvintelor pentru a crea cuvinte derivate și combinate prin aplicarea anumitor affixe aglutinante.

În perioada care a urmat după invenția alfabetului, limba Grabar (armeană clasică) s-a menținut pînă în epoca modernă. Un efort de modernizare a limbii în Marea Armenia și Regatul armean din Cilicia (sec. XI- XIV) a condus la adăugarea a mai multor caractere la alfabetul, ridicând numărul total la 38 de simboluri.

Cartea Prohodurilor de Gregory de Narek (951-1003), care ar putea fi considerată o capodoperă a literaturii universale, este, probabil, un bun exemplu de dezvoltare a unei literaturi scrise care a ajuns să fie cunoscut sub numele armeană medievală sau vernaculară.

Țară

Armenia

Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru al Consiliului Europei și al Comunității Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere din occident spre orient. O fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un stat unitar, multipartit cu un vechi patrimoniu cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul stat ce a adoptat creștinismul ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301). Republica modernă Armenia recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Apostolice Armene ca o biserică națională, cu toate că Republica modernă Armenia a separat biserica de stat. Armenia este membră în mai mult de 40 de organizații internaționale, inclusiv în Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Asiatică de Dezvoltare, Comunitatea Statelor Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, și a Francofoniei. Este membru al Alianței CSTO militare și participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO (PfP). În 2014, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțele internaționale ale NATO în Kosovo. De asemenea, este membru observator al Comunității Economice Eurasia și nealiniate Mișcării. Țara este o democrație în curs de dezvoltare. Armenia este clasificată ca o țară cu o dezvoltare umană medie și 10,6% din populație trăiește sub pragul de sărăcie internațional de 1,15 dolari SUA pe zi.


Azerbaidjan

Azerbaidjan (în ; ), oficial Republica Azerbaidjan (în ), este cea mai mare țară din Caucaz, situată între Asia și Europa. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Țara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Majoritatea populației este de religie musulmană. Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației este formată din musulmani, este o republică laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană. Azerbaidjanul este unul dintre membrii fondatori ai GUAM, precum și ai Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, iar în septembrie 1993 a aderat la Comunitatea Statelor Independente.

Azerbaidjanul este unul dintre cele mai vechi state ale civilizației, fiind o țară cu o istorie străveche și bogată, pe teritoriul căreia de-a lungul secolelor s-a acumulat o bogată moștenire pentru tezaurul culturii mondiale. Descoperirea peșterii Azîh - unul dintre primele locuri unde a trăit omul, precum și a unor obiecte din epoca de piatra, demonstrează ca Azerbaidjanul a intrat în zona unde au trăit antropoizii. Procesul de formare a triburilor în această zonă a durat din mileniul III î.Hr. până în secolul I î.Hr. Primele formațiuni politice au apărut pe teritoriul Azerbaidjanului în secolul al IX-lea î.Hr. - statul Manna, care avea un nivel ridicat de dezvoltare economică și culturală, ai cărui locuitori credeau în fenomene naturale, Soare și Lună.

Georgia

Georgia sau Republica Georgia, denumită uneori și Gruzia, este o țară în Europa Orientală. Delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia, la sud de Turcia și Armenia, și la est de Azerbaidjan. Georgia ocupa un teritoriu de 69,700 km ², iar populația sa este de 4.3 milioane de locuitori. În prezent este membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației Mondială a Comerțului, Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, Comunitatea de Alegerea Democrat, și GUAM Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică. Țara dorește să adere la NATO și Uniunea Europeană.

Articol principal: Istoria Georgiei Ținutul actual al Georgiei a fost populat încă din paleoliticul mediu. În secolul al VI-lea î.Hr. a luat ființă statul georgian de vest, Colchis, în secolul al IV-lea î.Hr. cel de est, Iberia. Cele doua regate georgiene din antichitatea târzie, Iberia în estul țării și Egrisi în vest, au fost printre primele state din lume care au adoptat creștinismul (în 337 AD și respectiv 523 AD). Iberia a devenit curând după aceea o parte a Imperiului Persan. Egrisi a fost de multe ori un teatru de război pentru două imperii rivale: Persia și Imperiul Bizantin, fiecare dintre ele reușind să cucerească vestul Georgiei de câteva ori. Ca rezultat, aceste două regate au fost dezintegrate în mai multe principate feudale în epoca feudală timpurie. A fost ușor pentru arabi să ocupe Georgia în secolul al VII-lea. Principatele răzvrătite au fost eliberate și apoi unite în Regatul Georgia la începutul secolului al XI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, autoritatea acestui regat se extindea asupra întregului Caucaz de sud, în partea nord-estică și aproape pe toată coasta de nord a Turciei de azi, și de asemenea în câteva districte din Persia. Perioada de înflorire a regatului a fost curmată de invazia mongolă din secolul XIV. După o îndelungată perioadă de cuceriri otomane și lupte împotriva turcilor, regatul est-georgian al Kartliei-Kaheției va accepta, în anul 1783, protecția Rusiei. Rusia va ocupa treptat, de-a lungul secolului al XIX-lea, toate provinciile georgiene. După o scurtă perioadă de independență după Revoluția din Octombrie, Georgia va fi anexată în 1921 de Uniunea Sovietică și-și va recâștiga independența în anul 1991.

Liban

Liban (numele oficial Republica Libaneză) este o țară în Asia de Sud-Vest (Orientul Apropiat), situată pe țărmul estic al Mării Mediterane. Se învecinează cu Siria la nord și est și cu Israel la sud.

Țara are o istorie bogată, identitatea ei culturală fiind caracterizată printr-o diversitate etnică specifică.

Mesopotamia

Numele Mesopotamia se referă la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent ține parțial de Irak, parțial de Siria de est și parțial de Turcia de sud. Numele provine din cuvintele grecești μέσος mesos ""între"" și potamos ""râu"", referindu-se la zona dintre râurile Eufrat și Tigru (râu) (denumirea arabă este بين نهرين "Bayn Nahrain" "între două râuri"). Suprafața fertilă udată de aceste două râuri este cunoscută ca fiind ""Leagănul Civilizației omenirii"", aici dezvoltându-se primele societăți alfabetizate. Nu a existat niciodată o entitate politică sau o țară numită Mesopotamia, și nici nu există granițe definite; numele e unul convențional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografică largă dintre cele 2 râuri.


Siria

Siria (în سوريا sau سورية, Sūriyā sau Sūrīyah), oficial Republica Arabă Siriană, este o țară din Asia de Vest, mărginită de Liban și Marea Mediterană la vest, Turcia la nord, Irak la est, Iordania la sud și Israel în sud-vest. Capitala țării este Damasc, unul din cele mai vechi orașe din lume populate continuu. Siria este situată în regiunea supranumită "Cornul Abundenței", care formează un arc adânc începând din Irak, trecând pe la confluența fluviilor Tigru și Eufrat, cuprinzând teritoriul Siriei centrale și al Israelului și continuând până în Valea Nilului în Egipt. La nord și la sud de această regiune, se întind deșerturi vaste și stepe care au fost transformate parțial în ogoare roditoare, datorită irigațiilor artificiale, practicate aici de mii de ani. Controlul guvernului sirian se întinde azi la doar 30-40% din teritoriul de jure al statului și asupra a mai puțin de 60% din populație.

O țară cu câmpii fertile, munți înalți și deșerturi, Siria este casa diversor grupuri etnice și religioase, inclusiv arabi sirieni, greci, armeni, asirieni, kurzi, cerchezi, mandeeni și turci. Printre grupările religioase se numără suniții, creștinii, alaviții, druzii, mandeenii, șiiții, salafiții și yazidii. Arabii suniți constituie cel mai mare grup comunitar din Siria.

Limbă

Armenian language (English)  Lingua armena (Italiano)  Armeens (Nederlands)  Arménien (Français)  Armenische Sprache (Deutsch)  Língua arménia (Português)  Армянский язык (Русский)  Idioma armenio (Español)  Język ormiański (Polski)  亚美尼亚语 (中文)  Armeniska (Svenska)  Limba armeană (Română)  アルメニア語 (日本語)  Вірменська мова (Українська)  Арменски език (Български)  아르메니아어 (한국어)  Armenian kieli (Suomi)  Bahasa Armenia (Bahasa Indonesia)  Armėnų kalba (Lietuvių)  Armensk (Dansk)  Arménština (Česky)  Ermenice (Türkçe)  Јерменски језик (Српски / Srpski)  Armeenia keel (Eesti)  Arménčina (Slovenčina)  Örmény nyelv (Magyar)  Armenski jezik (Hrvatski)  ภาษาอาร์มีเนีย (ไทย)  Armenščina (Slovenščina)  Armēņu valoda (Latviešu)  Αρμενική γλώσσα (Ελληνικά)  Tiếng Armenia (Tiếng Việt) 
 mapnall@gmail.com