Hartă - Nuku'alofa (Nuku‘alofa)

Tonga (în tongană: Puleʻanga Fakatuʻi ʻo Tonga), oficial Regatul Tonga, este o țară insulară independentă și suverană din Oceanul Pacific. Cunoscut pentru mult timp ca "Insulele Prietenoase" sau "Perla Pacificului de Sud", Arhipelagul Tonga păstrează o cultură populară, un popor și o limbă unică în lume. Nuku’alofa este orașul-port cel mai mare și centrul administrativ al regatului.

Arhipelagul este populat la începutul mileniului I de către triburi venite din Samoa. Pentru o perioadă scurtă la începutul mileniului II, Tonga a fost un regat puternic, cu tendințe imperialiste, care se întindea din actualul teritoriu al Insulelor Fiji până în Insulele Societății din actuala Polinezie Franceză. Acest regat cuprindea și o parte din Micronezia – teritoriul actualului stat Kiribati. Prima dinastie legendară a Regatului Tonga a fost Tu’i Tonga, fondată de triburile venite din Samoa. A fost urmată de Tu’i Ha’atakalua– cea mai durabilă, dar a pierit odată cu regatul lui George Tupou, iar dinastia Tu’i Kanotupolu a fost fondată de George Tupou I, și domnește și astăzi. Olandezii Willem Corneliszoon Schouten și Abel Janzsoon Tasman sunt primii europeni care au vizitat insulel Tonga, în 1616 respectiv 1643. Marele căpitan englez James Cook întreprinde două vizite, în 1773 și 1774, care denumește arhipelagul Insulele Prietenoase – denumire care a rămas în timp, întocmind și primele hărți corecte și precise. De asemenea, căpitanul Cook a revendicat arhipelagul pentru Imperiul Britanic. La începutul secolului XIX, misionari neo-protestanți (metodiști, mormoni) au sosit în Tonga și în scurt timp au evanghelizat populația. Un mare succes l-au avut misionarii Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, ei lăsându-și o mare amprentă asupra istoriei regatului Tonga. Misiunea din Nuku’alofa a acestei biserici a fost cea mai prolifică dintre toate care le-a avut de-a lungul timpului, creștinând astfel peste 15.000 de tongani. În 1845, Taufa’ahau Tupou – o căpetenie de trib care a fost convertită la creștinism a preluat puterea asupra insulelor, unificând toate triburile într-un stat puternic. În 1865 a fost construit Palatul Regal din Nuku’alofa. În 1875, el a luat numele de George Tupou I, a scris Constituția Regatului Tonga (care este și acum în vigoare – conține valori europene și tongane), și-a luat titlul de Rege al Insulelor Prietenoase (fondând astfel monarhia constituțională). Anul 1875 a fost primul în care s-au folosit actualele simboluri naționale ale Regatului Tonga – drapelul, stema și imnul național (vezi mai sus). I-a urmat nepotul său, George Tupou al II-lea, care a semnat "Tratatul de Prietenie și Protecție" cu Marea Britanie, transformând Tonga într-un protectorat al Imperiului Britanic, deși Tonga rămâne singurul stat din Pacificul de Sud care nu a fost niciodată colonizat de puteri străine. I-a urmat fiica sa, Regina Salote Tupou, care a avut o domnie pașnică, care a creat premisele pentru obținerea independenței depline. La moartea ei, în 1965, tronul a fost ocupat de fiul Tupouto’a Tungi – premier din 1949, care și-a luat numele de Taufa’ahau Tupou al IV-lea. În 1970, suveranul a obținut independența completă a Regatului Tonga față de Regatul Marii Britanii și Irlandei de Nord.