Riad (Riyadh)
Orașul se ridică pe axa centrală de dezvoltare a Arabiei Saudite, împreună cu orașele Buráida și Al-Kharj, tot în regiunea centrală. Celelalte zone în care populația este concentrată sunt două regiuni de coastă: Marea Roșie în jurul Jeddah și Mecca, și Golful Persic în jurul Al-Hufuf și Dhahran.
Orașul este împărțit în 17 districte sub controlul Consiliului municipal al orașului Riyadh și al Autorității pentru Dezvoltare din Riyadh, conduse de guvernatorul provincial al orașului.
În ciuda faptului că se află într-o regiune extrem de aridă, orașul primește precipitații ocazionale. Există cinci baraje care dețin apa de ploaie, precum și 96 de puțuri și 467 km de conducte care transportă cantități mari de apă din instalațiile de desalinizare din Golful Persic.
În timpurile pre-islamice, locul se numea Hajar. Acest vechi sit era situat la confluența câtorva râuri (acum ueduri sau râuri intermitente), în special Hanifa Uadi și Batha Uadi, și chiar astăzi situl are o mulțime de ape subterane. În trecut, orașul era faimos pentru curmalii și livezile sale. Dealtfel, numele Riyadh derivă tocmai din pluralul cuvântului arab roud (grădină). Numele modern al orașului s-a aplicat mai întâi doar acelor părți în care predomina livada. Treptat, întreaga așezare s-a dezvoltat mult în secolul al XVIII-lea, pe când Hajar era deja în ruină din cauza conflictelor locale.
În 1773, a fost ocupată de Al Saud din Al-Diriyya și a făcut parte din Primul stat saudit. După înfrângerea lui Diriyya în 1818 de către turci (de fapt, de către egipteni), capitala a fost transferată la Riad de către Turki ibn Abd-Allah în 1823, care a recuperat regiunea Al- Kharj. Există încă câteva rămășițe din Diriyya, un oraș format din cărămizi de lut. Din 1840, saudiții luptă cu unele atacuri otomane din Hijaz. În 1865, odată cu moartea lui Faisal ibn Turki, au izbucnit conflicte familiale, ceea ce a dus la ocuparea lui Al-Riyadh de către Al Rashid din Jabal Shammar.
În 1902, Abd-al-Aziz ibn Saud a pus mâna pe oraș, eliminând ultimul guvernator Al Rashid. Mai târziu, a fost înființat regatul modern al Arabiei Saudite, în 1932, Riyadh devenind capitala națiunii. Totuși, capitala diplomatică nu s-a mutat până în 1982 (din Jeddah ). Orașul a avut recent creșteri extraordinare ale populației, un indicator al calității slabe a dezvoltării sale încă din anii '70.
Hartă - Riad (Riyadh)
Hartă
Țară - Arabia Saudită
Drapelul Arabiei Saudite |
Locuită din mileniul I î.Hr. de triburi arabe care întemeiază mici regate efemere, Peninsula Arabică este unificată pentru prima dată, între 630 și 635, de Muhammad (Mahomed), întemeietorul Islamului. De aici pornesc cavalerii arabi care vor răspândi noua religie prin Africa de Nord până în Spania, iar în Asia până în inima Indiei. O dată cu decăderea Califului Abbasid, în Peninsula Arabică iau naștere, în secolele 9 – 10, mici principate feudale, care ajung, în secolul XVI sub suzeranitatea Imperiului Otoman, situație menținută, cu întreruperi, până în 1918. Muhammad Ibn al-Wahhab pune în Nejd, după 1740, bazele unei secte islamice puritane și militante, câștigând de partea sa și pe emirul de Daraiyya, Muhammad Ibn Saud, fondatorul actualei dinastii dominatoare din Arabia Saudită. Ibn Saud și fiul său cuceresc Nejdul, unificând aproape întreaga peninsulă sub autoritatea dinastiei saudite, dar statul Wahhabit este înfrânt, în 1818, de forțe britanice și egiptene. Eșuează, astfel, prima tentativă de constituire a unui stat saudit. Începând cu anul 1902, Abd al-Aziz II Ibn Saud (1902 –1953), emir din Nejd și imam al wahhabiților, reconstituie statul wahhabit și unește sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabice.
Valută / Limbă (comunicare)
ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
---|---|---|---|
SAR | Rial saudit (Saudi riyal) | رس | 2 |
ISO | Limbă (comunicare) |
---|---|
AR | Limba arabă (Arabic language) |