Limbă - Limba norvegiană

Limbă  >  Limba norvegiană

Limba norvegiană

Limba norvegiană (norsk, AFI sau ) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene. Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză.

Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia.

Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.

Țară

Islanda

Islanda (în ) este o en en aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Are o populație de pe o suprafață de, ea fiind astfel cea mai rarefiat populată țară din Europa. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Reykjavík; zonele lui înconjurătoare din sud-vestul țării dețin două treimi din populație. Insula conține vulcani activi și izvoare geotermale. Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase și de lavă, munți și ghețari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare prin câmpia litorală. Islanda este încălzită de Curentul Golfului și are o climă temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea cercului polar de nord.

Conform en, colonizara Islandei a început în 874 e.n., când căpetenia norvegiană Ingólfur Arnarson a devenit primul locuitor permanent al insulei. În secolele ce au urmat, scandinavii au colonizat Islanda, aducând cu ei en de origine gaelică. Între 1262 și 1918, Islanda a fost o provincie norvegiană și apoi daneză. Țara a devenit independentă în 1918 și republică în 1944.

Norvegia

Norvegia sau Regatul Norvegiei (Kongeriket Norge, Kongeriket Noreg) este un stat în Europa de Nord, situat în vestul Peninsulei Scandinave, între Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barents și Marea Norvegiei), Federația Rusă, Finlanda și Suedia. Este divizat in 19 districte (fylke). Orașe principale ale Norvegiei sunt: Oslo (capitală statului), Bergen, Trondheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Tromsø și Molde.


Svalbard şi Jan Mayen

Svalbard și Jan Mayen este un termen statistic care se referă la două zone din regiunea arctică norvegiană grupate sub același cod ISO 3166-1 "SJ":

* Arhipelagul Svalbard, un teritoriu al Norvegiei și

Limbă

Norwegian language (English)  Lingua norvegese (Italiano)  Noors (Nederlands)  Norvégien (Français)  Norwegische Sprache (Deutsch)  Língua norueguesa (Português)  Норвежский язык (Русский)  Idioma noruego (Español)  Język norweski (Polski)  挪威语 (中文)  Norska (Svenska)  Limba norvegiană (Română)  ノルウェー語 (日本語)  Норвезька мова (Українська)  Норвежки език (Български)  노르웨이어 (한국어)  Norjan kieli (Suomi)  Bahasa Norwegia (Bahasa Indonesia)  Norvegų kalba (Lietuvių)  Norsk (Dansk)  Norština (Česky)  Norveççe (Türkçe)  Norveški jezik (Српски / Srpski)  Norra keel (Eesti)  Nórčina (Slovenčina)  Norvég nyelv (Magyar)  Norveški jezik (Hrvatski)  ภาษานอร์เวย์ (ไทย)  Norveščina (Slovenščina)  Norvēģu valoda (Latviešu)  Νορβηγική γλώσσα (Ελληνικά)  Tiếng Na Uy (Tiếng Việt) 
 mapnall@gmail.com