Limba rusă

Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene. Este vorbită de aproximativ 167 de milioane de oameni ca limbă maternă. Dintre aceștia 147 de milioane locuiesc în Rusia. Este limbă oficială a Federației Ruse și are statut oficial la ONU și în alte organizații internaționale.

Limba rusă se mai vorbește în Ucraina, Belarus, Moldova, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Armenia, Azerbaidjan, Georgia etc.

Circa 7 % din cetățenii UE vorbesc rusa într-o anumită măsură.

Rusa este scrisă în alfabetul chirilic. Codul de limbă este ru respectiv rus (după ISO 639).

În perioada comunistă, limba rusă era una dintre principalele limbi învățate de elevi, alături de engleză și franceză. După Revoluție însă, limba rusă a dispărut aproape complet din România.

În anul 2014, în afara etnicilor care o studiază ca limbă maternă, mai erau aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România, ca limbă modernă 2 sau 3. . Cu toate acestea în anii 1994 - 1999, la București, sub egida institutului de științe ale educației a apărut un curs de limbă rusă pentru licee, redactat de Cornelia Dumitriu.

Țară
  • Georgia
    Georgia sau Republica Georgia, denumită uneori și Gruzia, este o țară în Europa Orientală. Delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia (Republicile Karaciai-Cerchesia, Kabardino-Balkaria, Osetia de Nord-Alania), la sud de Turcia și Armenia, și la Est de Azerbaidjan, Georgia ocupă un teritoriu de 69,700 km², iar populația sa este de 4.3 milioane de locuitori. În prezent este membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației Mondială a Comerțului, Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, Comunitatea de Alegerea Democrat, și GUAM Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică. Țara dorește să adere la NATO și Uniunea Europeană.

    Articol principal: Istoria Georgiei Ținutul actual al Georgiei a fost populat încă din paleoliticul mediu. În secolul al VI-lea î.Hr. a luat ființă statul georgian de vest, Colchis, în secolul al IV-lea î.Hr. cel de est, Iberia. Cele doua regate georgiene din antichitatea târzie, Iberia în estul țării și Egrisi în vest, au fost printre primele state din lume care au adoptat creștinismul (în 337 AD și respectiv 523 AD). Iberia a devenit curând după aceea o parte a Imperiului Persan. Egrisi a fost de multe ori un teatru de război pentru două imperii rivale: Persia și Imperiul Bizantin, fiecare dintre ele reușind să cucerească vestul Georgiei de câteva ori. Ca rezultat, aceste două regate au fost dezintegrate în mai multe principate feudale în epoca feudală timpurie. A fost ușor pentru arabi să ocupe Georgia în secolul al VII-lea. Principatele răzvrătite au fost eliberate și apoi unite în Regatul Georgia la începutul secolului al XI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, autoritatea acestui regat se extindea asupra întregului Caucaz de sud, în partea nord-estică și aproape pe toată coasta de nord a Turciei de azi, și de asemenea în câteva districte din Persia. Perioada de înflorire a regatului a fost curmată de invazia mongolă din secolul XIV. După o îndelungată perioadă de cuceriri otomane și lupte împotriva turcilor, regatul est-georgian al Kartliei-Kaheției avea să accepte, în anul 1783, protecția Rusiei. Rusia va ocupa treptat, de-a lungul secolului al XIX-lea, toate provinciile georgiene. După o scurtă perioadă de independență după Revoluția din Octombrie, Georgia va fi anexată în 1921 de Uniunea Sovietică și-și va recâștiga independența în anul 1991.
  • Kazahstan
    Kazahstan (în, Qazaqstan, IPA ; , Kazakhstán, IPA ), oficial Republica Kazahstan, este o țară transcontinentală care se află în Asia Centrală, având doar un petic de teritoriu la vest de râul Ural, în Europa. ; teritoriul său de 2.727.300 km² este mai mare ca Europa de Vest. El are hotar cu (în direcția acelor ceasornicului, începând cu nordul) Rusia, China, Kîrgîstan, Uzbekistan și Turkmenistan, de asemenea are ieșire la Marea Caspică. Kazahstan dispune de stepă, taiga, defileuri, dealuri, deltă, munți acoperiți de zăpadă și deșerturi. Populația țării la 1 noiembrie 2014 număra 17.377.807 de locuitori, densitatea ei fiind foarte mică (aprox. 6 oameni/km²). Capitala țării este Astana, care a înlocuit în 1997 fosta capitală, Almatî.

    Teritoriul Kazahstanului a fost ocupat pentru prima dată de triburi nomade, care locuiau în stepele din această zonă. Acestea au fost cucerite în secolul al XIII-lea de către mongoli, care, în acel timp, erau conduși de Genghis Khan. Prin secolul al XV-lea, kazahii au format trei hoarde (numite în cazahă Juz-uri), care au continuat să ducă o viață nomadă până în secolul XIX, când au fost ocupați de Rusia.
  • Kârgâzstan
    Republica Kârgâză (sau Kârgâzstan, denumire scrisă uneori cu î în loc de â, sau sub formele Kirghizstan, Kirghiztan; în kirghiză Кыргызстан, în ) este o țară din Asia Centrală.

    Se învecinează la nord cu Kazahstanul, la vest cu Uzbekistanul, la est cu China, iar în sud-vest cu Tadjikistanul.
  • Mongolia
    miniatura Mongolia (în mongolă: Монгол Улс) este o țară din Asia Centrală, republică parlamentară, care se învecinează la nord cu Rusia, la sud și est cu Republica Populară Chineză, iar granița de vest se află la o mică distanță de Kazahstan. A fost centrul Imperiului mongol în secolul 13, dar a fost condusă de dinastia manciuriană Qing, din secolul 17 si până la formarea, cu asistență sovietică, a unui guvern independent (în 1921). Ca urmare a prăbușirii Uniunii Sovietice, Mongolia a adoptat o formă de guvernare democratică. A optsprezecea țară din lume ca suprafața, Mongolia are foarte puțin teren arabil: predomină stepa, alături de munți (în nord si vest) și Deșertul Gobi în sudul țării. Circa 30% din populația țării este alcătuită din nomazi sau semi-nomazi, budiști de rit tibetan și de etnie mongolă. Capitala Ulaanbaatar concentrează peste 50% din populație.

    Limba mongolă aparține familiei de limbi altaice. Este o limbă aglutinantă, vorbită de către circa 5,7 milioane de persoane în întreaga lume.
  • Tadjikistan
    Tadjikistan, Tagikistan, sau oficial Republica Tadjikistan (tadjică: Ҷумҳурии Тоҷикистон, Jumhurii Tojikiston, AFI: [tɔd͡ʒikɪstɔn]) este o țară muntoasă, fără ieșire la mare, din Asia Centrală.

    Se învecinează cu Afganistan la sud, cu Uzbekistan la vest, cu Kârgâzstan la nord, și cu Republica Populară Chineză la est.
  • Turkmenistan
    Turkmenistan, sau Türkmenistan în turkmenă, iar în rusă Туркмения sau Туркмениста́н (cunoscută și ca Turkmenia, iar oficial: Republica Turkmenistan) este o țară turcică în Asia Centrală. Numele țării derivă din persană, însemnând „țara poporului turkmen”. Capitala este orașul Ashgabat, toponim persan, traducându-se aproximativ ca „orașul dragostei”.

    Se poate spune că istoria Turkmenistanului se întinde pe mai multe milenii, întrucât au fost descoperite pe teritoriul țării vestigii arheologice vechi de 5.000 de ani.
  • Uzbekistan
    Uzbekistan, sau Republica Uzbekistan (uzbecă: O‘zbekiston Respublikasi sau O‘zbekiston Jumhuriyati), este o țară în Asia Centrală. Se învecinează cu Kazahstanul la vest și la nord, cu Kârgâzstanul și Tadjikistanul la est și cu Afganistanul și Turkmenistanul la sud.

    Arabii au stăpânit actualul teritoriu al Uzbekistanului încă din sec al VII-lea. În Evul Mediu, Uzbekistanul a fost unul din bastioanele islamului, fapt vizibil mai ales în Buhara, oraș din sud-estul țării, situat la 150 km vest de Samarkand, oraș faimos încă din secolul al IV-lea î.C. În Buhara s-au păstrat moschei vechi, minarete și medrese (școli islamice de învățământ superior). În ambele orașe domnea o atmosfera liberală; aici trăiau învățați și poeți marcanți, precum Avicenna sau Muhammad Al-Khwarizmi, unul dintre părinții algebrei.
  • Belarus
    Belarus (în ; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia, ), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest. Capitala țării este Minsk; printre alte orașe mari se numără Brest, Hrodna, Gomel, Moghilău și Vitebsk (Vițebsk). Peste 40 % dintre cei sunt împăduriți, iar principalele sectoare economice sunt agricultura și industria prelucrătoare.

    Până în secolul al XX-lea, teritoriile Belarusului modern au aparținut mai multor țări, între care se numără Principatul Poloțkului, Marele Ducat al Lituaniei, Uniunea Polono-Lituaniană, și Imperiul Rus. După Revoluția Rusă, Belarusul a devenit republică constituentă a Uniunii Sovietice, primind numele de Republica Sovietică Socialistă Bielorusă (RSSB). Frontierele Belarusului au luat forma lor actuală în 1939–1945, când unele teritorii ale celei de a doua republică Poloneză i-au fost incorporate în urma invaziei sovietice a Poloniei. Țara și teritoriul său au fost devastate de al Doilea Război Mondial, în timpul căruia Belarusul a pierdut circa o treime din populație și mai mult de jumătate din resursele economice. Republica s-a dezvoltat din nou în anii postbelici. În 1945, RSS Bielorusă a devenit membră fondatoare a Națiunilor Unite, împreună cu alte 50 de state ale lumii.
  • Federația Rusă


  • Letonia
    Letonia (în, ), oficial Republica Letonia (în ), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice. Se învecinează cu Estonia la nord, Lituania la sud, Rusia la est, și Belarus la sud-est, având și frontieră maritimă cu Suedia la vest. Letonia are 2.070.371 de locuitori și un teritoriu de  64.589 km 2. Țara are o climă temperată sezonieră.

    Letonia este o republică parlamentară democratică, existentă din 1918. Capitala este orașul Riga, care a fost Capitală Culturală Europeană în 2014. Limba oficială este letona. Letonia este stat unitar, împărțit în 118 unități administrative, dintre care 109 sunt comune și 9 orașe.
  • Republica Moldova
    Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei. Se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la nord, est și sud. Republica Moldova este un stat fără ieșire directă la mare, însă are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 430 de metri la extremitatea sa sudică, prin intermediul căreia are acces potențial și la Marea Neagră. În procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. La 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a Republicii Moldova. Începând cu anul 1990, teritoriul Republicii Moldova situat pe malul estic al fluviului Nistru este sub control de facto al regimului separatist din Transnistria (controlat și/sau sprijinit de Rusia).

    Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Republica Moldova este stat membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și al altor organizații internaționale, și este stat candidat în aderarea la Uniunea Europeană.
  • Republica Sovietică Socialistă Lituaniană
    Republica Sovietică Socialistă Lituaniană (1918-1919) (în ) a fost o republică sovietică efemeră proclamată pe 16 decembrie 1918 de un guvern provizoriu condus de Vincas Mickevičius-Kapsukas. Republica a încetat să existe pe 27 februarie 1919, când a fost unită cu Republica Sovietică Socialistă Belarusă, formând Republica Sovietică Socialistă Lituaniano-Belarusă (Litbel). În timp ce s-au făcut eforturi pentru a reprezenta RSS Lituaniană ca produs al unei revoluții socialiste susținute de lituanieni, a fost în mare parte o entitate orchestrată de Moscova, creată pentru a justifica declanșarea războiului lituaniano-sovietic. Un istoric sovietic a descris astfel evenimentele legate de proclamarea RSSL: „Faptul că guvernul Rusiei Sovietice a recunoscut o tânără Republică Sovietică Lituaniană a demascat minciuna SUA și a imperialiștilor britanici că Rusia Sovietică ar fi căutat obiective rapace în ceea ce privește Țările baltice " . În general, lituanienii nu au susținut cauzele sovietice și s-au au sprijinit propriul stat național, declarat independent la 16 februarie 1918 de către Consiliul Lituaniei.

    Germania a fost înfrântă în Primul Război Mondial și a semnat armistițiul de la Compiègne pe 11 noiembrie 1918. Forțele sale militare au început să se retragă din fostele teritorii „Ober Ost”. Două zile mai târziu, guvernul Rusiei Sovietice a denunțat Tratatul de la Brest-Litovsk, care garanta independența Lituaniei . În scurtă vreme, Armata Roșie a lansat o o ofensivă spre vest împotriva Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Ucrainei într-un efort de propagare a revoluției proletare mondiale și de înlocuire a mișcărilor naționale de independență cu republici sovietice . Forțele sovietice au înaintat în spatele trupelor germane în retragere și au ajuns la granițele Lituaniei la sfârșitul lunii decembrie 1918.
  • Svalbard și Jan Mayen
    Svalbard și Jan Mayen este un termen statistic care se referă la două zone din regiunea arctică norvegiană grupate sub același cod ISO 3166-1 "SJ":

    * Arhipelagul Svalbard, un teritoriu al Norvegiei și