Limbă - Limba suedeză

Limbă  >  Limba suedeză

Limba suedeză

Limba suedeză este o limbă din familia limbilor germanice de nord sau scandinave, vorbită în majoritate de către aproximativ 9 milioane de oameni în Suedia și alte zone din Finlanda, unde are același statul legal cu limba finlandeză. Suedeza este inteligibilă mutual cu norvegiana și cu daneza. Împreună cu celelalte limbi germanice de nord, suedeza are la origine nordica veche, limba comună a popoarelor germanice care au trăit în Scandinavia în timpul perioadei vikinge. Este în prezent limba scandinavă cu cel mai mare număr de vorbitori.

Suedeza standard, vorbită de marea majoritatea a suedezilor, este limba națională care a evoluat din dialectele centrale suedeze prezente în secolul al XIX-lea, aceasta fiind, la începutul secolului al XX-lea, deja stabilă. Deși în prezent mai există diverse varietăți regionale care își au originea în alte dialecte rurale mai vechi, limba vorbită și cea scrisă sunt standardizate și uniformizate.

Ordinea cuvintelor în propoziție se face, ca și în majoritatea limbilor germanice, după principiul verbului pe locul al doilea, ceea ce presupune faptul că verbul finit apare pe poziția secundară în propozițiile enunțiative principale. Morfologia limbii suedeze este asemănătoare cu cea a limbii engleze, în sensul că în limbă cuvintele au relativ puține flexiuni. Există două genuri, dar niciun caz gramatical, și se face distincție între plural și singular. Analize mai vechi indică prezența cazurilor nominativ și genitiv și de asemenea există câteva urme ale cazurilor acuzativ și dativ. Adjectivele sunt comparate ca în engleză și sunt declinate în conformitate cu gen, număr și definitudine. Definitudinea substantivelor este marcată în primul rând prin sufixe, și de asemenea prin articole hotărâte sau nehotărâte. Din punctul de vedere al prozodiei, suedeza prezintă atât accent prozodic cât și aspecte tonale. Suedeza este foarte bogată în vocale și este de asemenea notabilă pentru existența consoanei fricative velare dorsopalatale surde, ce reprezintă un fonem forte variabil.

Suedeza este o limbă indo-europeană și face parte din familia limbilor germanice de nord, cunoscute și sub denumirea de limbi scandinave. Din punct de vedere lingvistic, ea aparține ramurii estice a limbilor scandinave, împreună cu limba daneză, acestea fiind separate de limbile scandinave de vest, anume norvegiana, islandeza și feroeza. În ciuda acestor fapte, analize mai recente asupra limbilor în discuție separă limbile germanice de nord în limbi scandinave insulare (feroeza și islandeza) și scandinave continentale (suedeză, daneză și norvegiană). Aceste rezultate sunt bazate pe inteligibilitatea mutuală a limbilor continentale, care se datorează influenței est-scandinave (în special daneze) din timpul mileniului trecut asupra limbii norvegiene, dar și depărtării acestei limbi de feroeză și islandeză.

Pe baza criteriului general al inteligibilității mutuale, limbile scandinave continentale ar putea fi considerate dialecte ale unei limbi scandinave comune. Totuși, din cauza mai multor secole de neînțelegeri între Danemarca și Suedia, printre care se numără și o serie de războaie din secolele XVI - XVIII și ideile naționaliste care au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, aceste limbi au ortografii separate, gramatici diferite și organe de reglementare proprii. Astfel, vorbind într-o perspectivă lingvistică cât se poate de corectă, daneza, suedeza și norvegiana pot fi considerate ca făcând parte dintr-un continuum dialectal al limbilor nord-germanice. De asemenea, unele dialecte, cum ar fi cele vorbite la frontiera dintre Norvegia și Suedia, în special în zonele din Bohuslän, Dalsland, vestul Värmland, vestul Dalarna, Härjedalen, Jämtland și Scania, pot fi considerate dialecte ale limbilor naționale standard.

Țară

Finlanda

Finlanda (în ; în ), denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord. Se învecinează cu Suedia la vest, cu Norvegia la nord și cu Rusia la est, în timp ce Estonia se află la sud, peste Golful Finlandei.

În Finlanda trăiesc circa 5,4 milioane de oameni, majoritatea fiind concentrată în regiunile sudice. În termeni de suprafață, este a opta țară din Europa și cea mai rarefiat populată țară a Uniunii Europene. Din punct de vedere politic, este o republică parlamentară, cu un guvern central aflat în capitala Helsinki, și cu guverne locale în cele 336 de comune și o regiune autonomă, Insulele Åland. Circa un milion de locuitori trăiesc în Zona Metropolitană Helsinki (formată din Helsinki, Espoo, Kauniainen și Vantaa) și o treime din PIB se produce acolo. Alte mari orașe sunt Tampere, Turku, Oulu, Jyväskylä, Lahti și Kuopio.

Insulele Åland

Insulele Åland (pronunțat []; în finlandeză Ahvenanmaa) sunt o provincie autonomă, demilitarizată și unilinguală (suedeză) a Finlandei. Insulele Åland sunt situate la intrarea în Golful Botnic, centrate gravitațional la aproximativ 40 de km de coasta Suediei și la 25 de km față de coasta Finlandei. Este vorba, de fapt, de un întreg arhipelag, egal depărtat de Stockholm și de Turku, dar întins pe aproape o treime din această distanță, ocupând mai tot accesul în Golful Botnic.

În limba română s-ar putea folosi și numele provenit din latină al insulelor, Alandia.

Islanda

Islanda (în ) este o en en aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Are o populație de pe o suprafață de, ea fiind astfel cea mai rarefiat populată țară din Europa. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Reykjavík; zonele lui înconjurătoare din sud-vestul țării dețin două treimi din populație. Insula conține vulcani activi și izvoare geotermale. Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase și de lavă, munți și ghețari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare prin câmpia litorală. Islanda este încălzită de Curentul Golfului și are o climă temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea cercului polar de nord.

Conform en, colonizara Islandei a început în 874 e.n., când căpetenia norvegiană Ingólfur Arnarson a devenit primul locuitor permanent al insulei. În secolele ce au urmat, scandinavii au colonizat Islanda, aducând cu ei en de origine gaelică. Între 1262 și 1918, Islanda a fost o provincie norvegiană și apoi daneză. Țara a devenit independentă în 1918 și republică în 1944.

Suedia

Suedia (în ; ) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la țărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde și numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Öland ș.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1.619 km lungime), Finlanda la nord-est (586 km), Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest și Marea Baltică la est. Are o suprafață de 449.964 km². Capitala Suediei este Stockholm.

Popoarele germanice au locuit în Suedia din vremuri preistorice, iar mai târziu s-au remarcat câteva popoare precum goții (suedeză Götar), care fac parte din vechiul "popor nordic" din Scandinavia. Un stat suedez independent a apărut la începutul secolului al XII-lea. După ce Moartea Neagră din mijlocul secolului al XIV-lea a ucis aproximativ o treime din populația Scandinaviei, Liga Hanseatică a amenințat cultura, finanțele și limba Scandinaviei. Acest lucru a dus la formarea Uniunii Kalmar în 1397, din care Suedia a ieșit în 1523. Mai târziu, Suedia a fost implicată în Războiul de Treizeci de Ani, și a început o extindere a teritoriilor sale, formând Imperiul Suedez. Acesta a devenit una dintre marile puteri ale Europei până la începutul secolului al XVIII-lea. Teritoriile suedeze situate în afara Peninsulei Scandinave au fost treptat pierdute în secolele XVII și XIX, culminând cu anexarea Finlandei de către Rusia în anul 1809. Ultimul război în care Suedia a fost direct implicată a fost în 1814, când Norvegia a fost forțată militar într-o uniune cu Suedia. De atunci, Suedia a fost un stat pașnic, menținând o politică oficială de neutralitate în domeniul afacerilor externe. Uniunea cu Norvegia a fost dizolvat în mod pașnic în 1905. Deși Suedia a fost în mod oficial neutră în ambele războaie mondiale, Suedia a ajutat prin eforturi umanitare, cum ar fi adoptarea de refugiați din Europa de sub dominația nazistă.

Limbă

Swedish language (English)  Lingua svedese (Italiano)  Zweeds (Nederlands)  Suédois (Français)  Schwedische Sprache (Deutsch)  Língua sueca (Português)  Шведский язык (Русский)  Idioma sueco (Español)  Język szwedzki (Polski)  瑞典語 (中文)  Svenska (Svenska)  Limba suedeză (Română)  スウェーデン語 (日本語)  Шведська мова (Українська)  Шведски език (Български)  스웨덴어 (한국어)  Ruotsin kieli (Suomi)  Bahasa Swedia (Bahasa Indonesia)  Švedų kalba (Lietuvių)  Svensk (Dansk)  Švédština (Česky)  İsveççe (Türkçe)  Шведски језик (Српски / Srpski)  Rootsi keel (Eesti)  Švédčina (Slovenčina)  Svéd nyelv (Magyar)  Švedski jezik (Hrvatski)  ภาษาสวีเดน (ไทย)  Švedščina (Slovenščina)  Zviedru valoda (Latviešu)  Σουηδική γλώσσα (Ελληνικά)  Tiếng Thụy Điển (Tiếng Việt) 
 mapnall@gmail.com