Drapel național - Drapelul Muntenegrului

Drapel național  >  Drapelul Muntenegrului

Drapelul Muntenegrului

Drapelul Muntenegrului a fost schimbat la 12 iulie 2004 de Parlamentul acestei țări într-un stindard roșu pe care se află stema adoptată în 1993.

Stema Muntenegrului se bazează pe aceea a regelui Nikola. Inițialele chirilice НІ (i.e. NI) ale Regelui Nikola I sunt însă omise. Vulturul bicefal reminiscent de heraldica imperială rusă (și în ultimă instanță bizantină) găzduiește o variațiune a leului venețian al Sfântului Marcu. Teritorii litorale a Muntenegrului de azi cum ar fi Perast respectiv Kotor au aparținut timpe de secole Republicii venețiene.

Steagul Muntenegrului (1993–2004) Steagul era identic cu steagul Serbiei din 1945 până în 1993, când albastrul a fost schimbat în nuanța bleu-deschis tradițională montenegrină, iar raportul la 1:3 în loc de 2:3.

Republica Socialistă Muntenegru Până în 1992, când Muntenegru făcea parte din Iugoslavia, steagul avea o stea roșie în centru.

Un steag mai vechi al țării, folosit de Principatul Muntenegru (până în 1910) În timpul principatului, cel mai des folosit steag era acela cu o cruce aurită a Sfântului Gheorghe (protectorul Muntenegrului).

Drapel național 
Drapelul Muntenegrului

Țară - Muntenegru

Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est. Capitala și cel mai mare oraș este Podgorica, în timp ce Cetinje este desemnat ca Prijestonica, adică fosta Capitală Regală a Orașului.

În secolul al IX-lea, pe teritoriul Muntenegrului existau trei principate sârbești: Duklja, corespunzătoare aproximativ jumătății sudice a țării, Travunia, în vest, și, în nord. În 1042, arhontele Stefan Vojislav condus o revoltă care a dus la independența Dukljei și la stabilirea dinastiei Vojislavljević. Duklja și-a atins apogeul sub Voislav, fiul lui (1046-81), și nepotul lui Bodin (1081-1101). În secolul al XIII-lea, Zeta înlocuise Duklja ca nume al țării. La sfârșitul secolului al XIV-lea, partea de sud a Muntenegrului (Zeta) a intrat sub conducerea familiei nobiliare Balšić, apoi a, și până în secolul al XV-lea, Zeta era deja mai frecvent denumită Crna Gora (în venețiană: monte negro). Mari porțiuni a căzut sub controlul Imperiului Otoman din anul 1496 până la 1878. Unele părți au fost controlate de Veneția și apoi de succesorii ei, Primul Imperiu Francez și Austro-Ungaria. Din 1515 până în 1851, conducătorii statului au fost domnii-episcopi (vlădicii din Cetinje). a condus țara până în 1918. Din 1918, a fost o parte a Iugoslaviei. Pe baza unui, Muntenegru și-a declarat independența la 3 iunie în același an.
Cartier (oraș) - Țară  

  •  Albania 
  •  Bosnia și Herțegovina 
  •  Croația 
  •  Republica Kosovo 
  •  Serbia 

Limbă (comunicare)

Flag of Montenegro (English)  Bandiera del Montenegro (Italiano)  Vlag van Montenegro (Nederlands)  Drapeau du Monténégro (Français)  Flagge Montenegros (Deutsch)  Bandeira do Montenegro (Português)  Флаг Черногории (Русский)  Bandera de Montenegro (Español)  Flaga Czarnogóry (Polski)  蒙特內哥羅國旗 (中文)  Montenegros flagga (Svenska)  Drapelul Muntenegrului (Română)  モンテネグロの国旗 (日本語)  Прапор Чорногорії (Українська)  Национално знаме на Черна гора (Български)  몬테네그로의 국기 (한국어)  Montenegron lippu (Suomi)  Bendera Montenegro (Bahasa Indonesia)  Juodkalnijos vėliava (Lietuvių)  Montenegros flag (Dansk)  Černohorská vlajka (Česky)  Karadağ bayrağı (Türkçe)  Застава Црне Горе (Српски / Srpski)  Montenegro lipp (Eesti)  Vlajka Čiernej Hory (Slovenčina)  Montenegró zászlaja (Magyar)  Zastava Crne Gore (Hrvatski)  Σημαία του Μαυροβουνίου (Ελληνικά)  Quốc kỳ Montenegro (Tiếng Việt) 
 mapnall@gmail.com