Limba galiciană
Limba galiciană (galego în galiciană) este limba proprie a regiunii Galicia și limbă oficială în această comunitate autonomă alături de limba spaniolă conform constituției spaniole din 1978. Este strâns înrudită cu limba portugheză, cu care forma o unitate lingvistică galiciano-portugheză în Evul Mediu. Poate fi predată în școli și în anumite zone din regiunile vecine cum ar fi o mică parte din regiunea Extremadura, separat de Galicia, unde se vorbește un dialect galician fala poate datorită coloniștilor galicieni veniți în timpul Recuceririi.
În Galicia se vorbesc trei dialecte, unul occidental în zona Rias Baixas o zonă de coastă, dialectul central care ocupă majoritatea teritoriului Galiciei și cel oriental învecinat cu provinciile León, Zamora și Asturia.
Istoric, limba Galiciano-Portugheză originară din Galicia și Nordul Portugaliei, teritorii aparținând vechiului Regat al Galiciei (cuprinzând Galicia Romană) și ramificat începând cu secolul al 14-lea, odată cu expansiunea portugheză care l-a extins mai spre sud. Acolo sunt lingviști care consideră galiciana modernă și Portugheza modernă drept dialecte ale aceleași limbi, dar aceasta este o chestie de dezbătut. De exemplu, în edițiile trecute ale Enciclopediei Britanice, galiciana a fost numită dialect al Portughezei vorbit în nord-vestul Spaniei. Cu toate acestea, guvernul Galician nu privește galiciana ca pe un dialect al limbii portugheze, ci mai degrabă ca pe o limbă distinctă. Înțelegerea mutuală (estimată la 85% de Robert A. Hall, Jr., 1989) este una bună între galicienii portughezi din partea nordică, dar slabă între galicieni și vorbitorii din partea central-sudică a Portugaliei europene. Dialectele din portugheză cele mai apropiate cu cele galiciene sunt Alto-Minho și Tras-os-Montes din nordul Portugaliei.
În Galicia se vorbesc trei dialecte, unul occidental în zona Rias Baixas o zonă de coastă, dialectul central care ocupă majoritatea teritoriului Galiciei și cel oriental învecinat cu provinciile León, Zamora și Asturia.
Istoric, limba Galiciano-Portugheză originară din Galicia și Nordul Portugaliei, teritorii aparținând vechiului Regat al Galiciei (cuprinzând Galicia Romană) și ramificat începând cu secolul al 14-lea, odată cu expansiunea portugheză care l-a extins mai spre sud. Acolo sunt lingviști care consideră galiciana modernă și Portugheza modernă drept dialecte ale aceleași limbi, dar aceasta este o chestie de dezbătut. De exemplu, în edițiile trecute ale Enciclopediei Britanice, galiciana a fost numită dialect al Portughezei vorbit în nord-vestul Spaniei. Cu toate acestea, guvernul Galician nu privește galiciana ca pe un dialect al limbii portugheze, ci mai degrabă ca pe o limbă distinctă. Înțelegerea mutuală (estimată la 85% de Robert A. Hall, Jr., 1989) este una bună între galicienii portughezi din partea nordică, dar slabă între galicieni și vorbitorii din partea central-sudică a Portugaliei europene. Dialectele din portugheză cele mai apropiate cu cele galiciene sunt Alto-Minho și Tras-os-Montes din nordul Portugaliei.
